Un studiu facut in 2013 arata ca doar 9% din oraseni nu consuma cafea. Haideti sa aflam de ce.
ntrucat are un conţinut ridicat de antioxidanţi (fenol, substanţe volatile), daca este consumată în cantităţi moderate, cafeaua poate avea efecte benefice asupra sănătăţii. Acest lucru face ca o mare parte a populatiei sa o consume. Un studiu facut in 2013 arata ca doar 9% din oraseni nu consuma cafea (sortimentele cafea, ness si cappuccino).
Cele mai utilizate soiuri de cafea sunt Arabica şi Robusta, diferentiate prin gust şi prin aromă. Cafeaua Arabica este o cafea de calitate superioară, puternic aromată, pură şi fină, în timp ce Robusta este o cafea tare, cu un gust puternic, uşor amărui şi conţine mai multă cofeină. 60% din producţia mondială de cafea este din soiul Cafea Arabica. Cafeaua Arabica este o cafea provenită din Etiopia, nu din Peninsula Arabică cum gresit se credea.
Cea mai apreciată cafea este cea realizată din boabe de cafea 100% Arabica, culese de pe plantaţii de la altitudini cât mai mari, de peste 1.400 m, din America Centrală, America Latină, Estul Africii şi ţările ecuatoriale din Asia. Altitudinile ridicate conferă cafelei aroma fină şi gustul echilibrat. Modul în care este prăjită cafeaua este foarte important pentru obtinerea unei cafele de calitate. Pentru e se obţine aromele specifice fiecărei ţări, prăjirea trebuie facuta separand fiecare lot de cafea.
De exemplu, pentru obtinerea unei cafele de calitate provenind din Africa de Est, aceasta trebuie să fie prăjită în exact trei minute, in timp ce pentru cafeaua din Santos, Brazilia, sunt necesare numai două minute.
Calitatea boabelor de cafea este data de sistemul de prăjire şi ambalare dar şi de modul de preparare. Diferenţa dintre tipurile de cafea – cafea măcinată (cu cofeină sau decofeinizată) şi cea instant – constă în tehnologia de preparare, toate fiind obtinute numai din boabe de cafea. Cafeaua măcinată este foarte delicată și se va deteriora rapid in contactul cu aerul, lumina, caldura si umiditatea.
Înainte de ambalare, aceasta este depozitata într-un mediu de atmosferă controlată, unde dioxidul de carbon care se formează în mod natural în timpul fazei de prăjire este dispersat într-un timp foarte scurt, menținând aroma cafelei. Ambalajul este de asemenea foarte important, el trebuind sa fie capabil să mențină calitatea cafelei o perioada indelungata.
ISTORIA CAFELEI
Istoria cafelei dateaza de mai mult de 1000 de ani, fiind consumata in Orientul Mijlociu de toate paturile sociale inca din vechime. La inceput cafeaua nu a fost considerata bautura ci aliment.
Legenda spune ca aceasta planta a fost descoperita intamplator de un pastor etiopian care a observat ca animalele sale dupa ce consumau aceste plante deveneau agitate. Cert este ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de „Kaffa” de unde se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt si chiar in India.
Cafeaua a intrat in Europa in urma cu trei secole prin portul Venetia, fiind adusa de negustorii arabi. Cu toate ca de cand a fost descoperita s-a bucurat de o popularitate imensa, nici cafeaua nu a fost scutita de controverse, astfel o perioada Vaticanul a interzis consumul de cafea pe motiv ca era considerata bautura musulmanilor, iar in secolul XVI ea a fost interzisa pentru o scurta perioada chiar si in Imperiul Otoman datorita efectelor pe care cafeaua le are asupra sistemului nervos, vanzatorii si consumatorii de cafea au fost atunci aspru pedepsiti. In jurul secolului XII si Biserica Ortodoxă Etiopiană a interzis consumul cafelei, dar undeva la jumatatea secolului XIX raspandirea cafelei nu a mai putut fi stavilita.
Si in zilele noastre cafeaua produce controverse fiind spre exemplu interzisa in Hamburg, dar nu din cauza cafelei in sine sau ale efectelor pe care aceasta le are asupra oamenilor ci din cauza ambalajului folosit. Mai exact autoritatile din Hamburg au inerzis consumul cafelei sub forma de capsule. Ei justifica aceasta actiune prin faptul ca şase grame de cafea sunt ambalate in trei grame de ambalaj extrem de poluant, foarte greu de reciclat deoarece este un mix de plastic si aluminiu.
CAFEAUA IN LUME
Planta de cafea aparține familiei Rubiaceae, genul Coffea, care cuprinde aproximativ 90 de specii. Plantațiile de cafea au nevoie de apă, mai ales în perioadele de vegetație maxima. Peste 40% din cafeaua vanduta la nivel mondial este produsa in Africa de Sud, Brazilia si Colombia, dar numarul tarilor producatoiare de cafea este foarte mare.
CAFEAUA IN AMERICA CENTRALA
Una dintre cele mai apreiciate cafele este recoltata in America Centrala. Altitudinile diferite la care se cultiva face ca aromele cafelelor cultivate in tari precum Ecuador, Costa Rica, Guatemala, Nicaragua sau Honduras sa fie desavarsite si diversificate.
CAFEAUA IN AMERICA DE SUD
Tari precum Venezuela, Peru si Barazilia au o clima propice cultivarii cafelei. De altfel Brazilia este cel mare producator de cafea din lume. Textura cremoasa si aromele de caramel si ciocolata au facut din cafeaua braziliana o cafea apreciata.
CAFEAUA IN AFRICA
Uganda este proincipalul producator de Cafea Robusta, Etiopia patria cafelei este tara de origine a cafelei Arabica, iar Kenya este si ea producatoare a unei cafele apreciate pentru notele fructoase.
CAFEAUA IN ASIA DE SUD
Cafeaua cu cea mai complexa si interesanta textura este produsa in tari precum Indonezia, Vietnam, Papua Noua Guinee. Tarile din Asia de Sud produc pana la 30% din productia totala de cafea Robusta pe plan mondial.
Cele mai scumpe si mai apreciate cafele din lume sunt produse in Jamaica. Blue Mountain este o cafea jamaicana si una dintre cele mai scumpe cafele din lume, dar cea mai scumpa cafea din lume este Kopi Luwak, o cafea din Indonezia. Aceasta cafea se recolteaza din excrementele zibetelor, mamifere asemanatoare veveritelor, din insulele indoneziene Sumatra, Java, Bali si Sulawesi.
TIPURI DE CAFEA
In scopuri industriale sunt cultivate patru tipuri de cafea: Cafea Arabica, Cafea Robusta, Cafea Liberica si Cafea Maragogype
CAFEAUA ARABICA
Cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea este cafeaua arabica, originara din Africa, zona Abisinia. Cafeaua Arabica se cultiva mai ales in America Latina si in Africa. De fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru fructele sale de calitate superioara. Cofeaua Arabica, cu numeroasele sale soiuri (Bourbon, Catimorra, Catui, Mundonovo, Caturra etc) detine în prezent două treimi din producția mondială de cafea. Planta este destul de delicată și necesită mai multă îngrijire intensivă decât Robusta. Grăunțele sunt alungite în formă de ou, de culoare verde-albastru și au o canelură ușor pronunțat și sinuos. Cafeaua Arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20°C. Ea creste la o altitudine intre 600 metri si 2000 metri. Cu cât altitudinea la care creste planta este mai mare, cu atât mai mult se îmbunătățeste calitatea organoleptică a boabelor. Cafeaua Arabica are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii de cafea. Se cultiva cafea arabica de cea mai bună calitate in principal in țările din America de Sud și America Centrală, dar și în unele zone din Africa și Asia. Diversitatea gustului este data de țara de origine. Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata. Aroma de cafea Arabica este bogata, foarte parfumata, dulce si ușor acrisoara. Concentratia de cofeina din cafeaua Arabica este mai mică decât cea conținută în cafeaua Robusta. Astfel, cafeaua Arabica verde contine aproximativ 1,4% cafeina.
CAFEAUA ROBUSTA
Originara din bazinul Congo, creste mai rapid fiind mai rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, Asia, India si Indonezia și oferă acum aproximativ o treime din producția mondială. Spre deosebire de cafeaua Arabica, cafeaua Robusta este mai putin pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Acesta crește la altitudini între nivelul mării și la 600 de metri, în cazul în care acesta rezistă destul de bine în medii umede calde, cu vârfuri ce depășesc 30° C Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu – galbuie. Cafeaua Robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat cafeaua Arabica si este apreciata in gama de cafea solubila. Cafeaua Robusta obținută după prăjire se caracterizează prin corp și un gust ciocolatiu, persistent.
CAFEAUA LIBERICA
Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25°C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Este o cafea de calitate mediocra.
CAFEAUA MARAGOGYPE
Provine din vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica. Exceptand dimensiunile boabelor, a pastrat caracterele speciei Arabica. Randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Nicaragua, Columbia, Guatemala, Mexic, Java) la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie. In ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei arabica.
PREPARAREA CAFELEI
Acasă, cafeaua poate fi pregătită la ibric (turcească), la filtru, la espressor, la presa franceză, machinetta sau jebena. In Romania cea mai folosita metodă de preparare a cafelei este cea la ibric, fiind preferate de asemenea şi cea la filtru sau la espressor.
CAFEAUA LA IBRIC
Pentru cafeaua la ibric, numita si turcească se foloseşte cafea foarte fin măcinată care se fierbe cu apă şi zahăr într-un ibric. Adevarata cafea turcească este preparată cu Ibrik, o cratiță de cupru, în care se pot prepara portii, ex. pentru 4 persoane folosind 2 dl de apă, 4 lingurite de pulbere de cafea turceasca si 4 lingurite de zahar. Într-un ibric de cafea se toarnă apă, se adaugă zahăr și cafea pulbere și se amestecă dupa care se lasă la fiert. Cand cafeaua începe să se umfle și se va fi format o spuma pe suprafata, se scoate de la foc și se distribuie spuma cu o lingurita de cafea in 4 cesti. Se mai pune pe foc pentru un moment, evitând sa dea in clocot, apoi se serveste fără agitare, pentru a nu „demonta” spuma de cafea. O cafea bine preparată la ibric are caimac în partea superioară, este omogenă şi nu conţine particule de cafea în lichid sau caimac. Se serveşte fierbinte şi este de obicei servită cu un pahar de apă rece pentru a reîmprospăta gura şi a savura mai bine aroma cafelei.
CAFEA LA FILTRU
Pentru prepararea cafelei la filtru punem cafeaua măcinată într-un filtru de hârtie şi peste ea este picurată apa fierbinte. Obţinem o cafea clară, translucidă şi fară sedimente. Cafelei la filtru ii lipsesc o serie de uleiuri şi arome care sunt reţinute de filtrul de hârtie.
CAFEA ESPRESSO
Cafeaua espresso se obtine printr-o metoda specială de extracție a cafelei sub presiune, prin aparatul profesional. Primul prototip de aparat espresso datează din 1855. Cafea espresso, obţinută dupa trecerea apei fierbinţi la 9 – 12 atmosfere prin cafeaua măcinată şi tasată, are o spumă foarte fină, densă şi catifelată, care complimentează o cafea bogată în arome.
PRESA FRANCEZĂ
Presa franceză este un dispozitiv simplu de preparare, inventat în Franţa avand un cilindru de sticlă cu un filtru de piston în capac. Se potrivește în cilindru amestecul de pulbere de cafea, și se toarna apă fierbinte. Se tine presat cu pistonul timp de circa trei minute. Apa este necesar sa fie foarte fierbinte, dar nu ar trebui să ajungă la punctul de fierbere, deoarece s-ar putea strica gustul cafelei. Pistonul se utilizeaza încet, nu prea strâns. Deoarece cafeaua măcinată rămâne în contact permanent cu apa şi este ulterior filtrată cu ajutorul unei site, sunt captate mai multe arome şi uleiuri esenţiale. Cafeaua astfel preparată este mai densă şi mai tare. Lăsată mai mult de 20 minute la infuzare cafeaua devine amară.
MOKA SAU MACCHINETTA
Este un dispozitiv de tip espresso pentru aragaz, bazat pe principiul preparării cafelei cu ajutorul apei sub presiune. Aroma cafelei obţinute astfel depinde foarte mult de tipul de boabe folosit, gradul de măcinare, nivelul de prăjire şi intensitatea focului folosit. Amestecul de apă şi abur atinge temperaturi mai mari de 100 grd.C Datorită presiunilor mari obţinute se permite extragerea mai eficientă a cofeinei şi aromelor din pudra de cafea.
JEBENA
Jebena este un dispozitiv din ceramică cu baza sferică, folosit pentru prepararea cafelei etiopiene. Apa este fiarta cu cafea, iar pentru mai multa aroma se adauga păstăi negre de cardamom sau radacina de ghimbir, scorțișoară, sare, sau chiar unt. Pentru un jebena de 10 persoane care utilizează 1 litru de apă, 16 lingurițe de cafea Arabica, o jumătate de linguriță de semințe de cardamom negru și zahăr.
PRO SI CONTRA CAFELEI
Cafeaua are efecte vizibile asupra organismului uman. La unele persoane efectele sunt mai pronuntate sau mai estompate dar toti sunt influentati de aceasta licoare magica. Cele mai vizibile efecte sunt la nivelul sistemului nervos central si al circulatiei sangvine, dar influenteaza si sistemul digestiv sau procesul de eliminare al apei din organism.
- Cafeaua stimuleaza circulatia sangvina la nivelul creierului si sistemul nervos central, „iti pune mintea pe roate”, dar poate produce insomnie si stare de agitatie excesiva daca este consumata in exces, sau la ore tarzii.
- Cafeaua servita dupa pranz sustine procesul de digestie, dar nu este recomandata in cazul persoanelor care au probleme la nivelul tubului digestiv.
- Cafeaua ajuta la eliminarea apei si a sarurilor minerale din organism, sub forma de urina, fiind un excelent diuretic. Cu toate acestea cafeaua nu poate fi folosita ca metoda de slabit.
- Cafeaua consumata in exces nu numai ca dauneaza sanatatii dar creaza si dependenta. Asa dar, o ceasca pe zi poate face bine organismului tau dar mai multa e prea multa.