Deși în lume există peste 3000 de varietăți de ceai, fiecare cu gustul și caracteristicile sale specifice, ceaiul poate fi clasificat în 5 tipuri principale.
La originea oricărui tip de ceai stă Camellia sinensis sau arborele de ceai. Din frunzele acestei plate se obțin toate tipurile de ceai cunoscute și consumate în lume. Denumirea și gustul ceaiului variază în funcție de zona în care arborele de ceai este cultivat, de clima și condițiile solului, de perioada de recoltare dar și de modalitatea de procesare.
1. Ceai negru
Ceaiul negru sau ceaiul roșu este obținut prin uscarea și oxidarea completă a frunzelor de ceai. In timpul procesului de oxidare, oxigenul interacționează cu celulele frunzelor de ceai și cu cât procesul de oxidare este mai lung, cu atât mai închisă este culoarea ceaiului. Oxidarea afectează și gustul final, acest proces îmbogățind ceaiul cu note fructate sau cu un gust ușor afumat.
Prin infuzarea ceaiului negru se obține o băutură cu gust puternic, a cărei culoare poate varia de la chihlimbar, la roșu până la maro închis.
Printre cei mai mari producători de ceai negru la nivel mondial sunt India și Sri Lanka. In aceste țări se produc ceaiuri faimoase cum ar fi ceaiul Darjeeling sau ceaiul de Ceylon. Ceaiul negru Darjeeling este o varietate ce stă la baza celebrului ceai Earl Grey, un ceai negru, fructat, cu aromă de bergamotă.
2. Ceai verde
Pentru obținerea ceaiului verde se încearcă evitarea procesului de oxidare. Astfel frunzele de ceai își păstrează culoarea naturală și aroma proaspătă. Băutura obținută prin infuzarea frunzelor are culoarea verde sau aurie și prezintă nenumărate beneficii pentru sănătate. Mult înainte de a fi în centrul faimosului ritual japonez al ceaiului, ceaiul verde a fost folosit în China ca ceai medicinal pentru cicatrizarea rănilor, pentru digestie și îmbunătățirea sănătății mentale dar și ca energizant.
Acest tip de ceai este perfect pentru diverse amestecuri. Poate fi combinat cu petale de iasomie pentru un gust floral sau cu bucățele de mango și coaja de lămâie pentru obținerea unui ceai cu gust fructat.
3. Ceai oolong
Ceaiul oolong sau ceaiul chinezesc tradițional este obținut prin semi – oxidarea frunzelor unei varietăți ale aceleași Camellia sinensis ce este cultivată în China și Taiwan. Acest ceai face și el obiectul unui ritual al ceaiului și anume „ceremonia kung fu”. Termenul „kung fu” sau „gongfu” înseamnă „a prepara ceai cu pricepere”.
Ca și gust ceaiul oolong se situează între ceaiul verde și ceaiul negru. In strânsă legătură cu durata de „coacere”, culoarea poate varia de la verde până la maro iar gustul poate fi proaspăt sau condimentat.
Ceaiul oolong este mult mai puțin consumat în lumea occidentală decât în Asia dar poate fi găsit și la noi cu ușurință în amestecuri cu alte ceaiuri sau plante.
4. Ceai alb
Originar din China, ceaiul alb este obținut prin uscare și deshidratare, procese ce cauzează o oxidare foarte ușoară a frunzelor de ceai. Deși aroma sa este similară cu cea a ceaiului verde, este mai puțin acidă și mai dulce. Fiind cel mai puțin procesat, este considerat a fi cel mai pur și mai delicat dintre ceaiuri.
Prin infuzare rezulta un ceai răcoritor ce poate fi băut pe tot parcursul zilei.
5. Ceai galben
Ceaiul galben este cel mai rar întâlnit ceai. Procesul de prelucrare a frunzelor este identic cu cel folosit pentru obținerea ceaiului verde cu excepția timpului de uscare. In cazul ceaiului galben, frunzele sunt lăsate la uscat mai mult timp pentru a obține culoarea galbenă.
La fel ca ceaiul verde, ceaiul galben este bogat în antioxidanți si se presupune că are o mulțime de beneficii pentru sănătate.
